Deshidratarea apare atunci când pierdem mai multe lichide decât consumăm, iar organismul nu mai are suficientă apă pentru a funcționa normal. Acest dezechilibru afectează toate sistemele vitale, inclusiv circulația, digestia, termoreglarea și funcțiile cognitive. Poate apărea din cauza:
consumului insuficient de apă
transpirației excesive
febrei sau infecțiilor
vomei și diareei
consumului de diuretice sau alcool
Aproximativ 60% din corpul uman este format din apă. Aceasta joacă un rol crucial în:
transportul substanțelor nutritive și al oxigenului
reglarea temperaturii corpului
eliminarea toxinelor prin urină și transpirație
lubrifierea articulațiilor
protejarea organelor vitale
Fără un aport constant și adecvat de lichide, aceste funcții încep să se degradeze rapid.
Printre cele mai frecvente semne ale deshidratării se numără:
gură uscată
piele lipsită de elasticitate
amețeli și confuzie
dureri de cap
oboseală accentuată
urină închisă la culoare sau în cantitate mică
Chiar și o pierdere de 1-2% din greutatea corporală sub formă de lichide poate reduce clar capacitatea de concentrare, memoria pe termen scurt și coordonarea motorie.
Deshidratarea cronică reduce volumul plasmatic, ceea ce afectează transportul eficient al oxigenului în corp. În lipsa oxigenării adecvate, poate apărea sau agrava anemia.
Fără apă, ficatul procesează mai greu glucoza. Acest lucru poate contribui la scăderea nivelului glicemiei, ducând la hipoglicemie - o stare periculoasă marcată de tremurături, transpirații și leșin.
Apa este esențială pentru funcționarea normală a glandelor endocrine, inclusiv glanda tiroidă. Lipsa hidratării afectează conversia hormonilor tiroidieni și poate dezechilibra metabolismul.
Fără apă, digestia devine dificilă, constipația se accentuează, iar riscul de infecții urinare crește semnificativ.
Volumul redus de sânge cauzat de deshidratare poate duce la scăderi bruște ale tensiunii arteriale, cu potențial de leșin și afectare a organelor.
Prin transpirație sau vomă se pierd nu doar lichide, ci și electroliți esențiali (sodiu, potasiu, magneziu). Aceste dezechilibre pot afecta ritmul cardiac și funcția musculară.
Dimineața pe stomacul gol (pentru detoxifiere)
Cu 30 min înainte de masă
La 1-2 ore după masă
Înainte și după activitate fizică
Evită consumul masiv brusc – bea apă treptat
Pepene, castravete, salată verde
Portocale, grapefruit, căpșuni
Supă, iaurt, smoothie-uri naturale
Multe persoane își formează obiceiuri greșite privind consumul de apă din cauza informațiilor incorecte sau a marketingului înșelător. Iată câteva mituri comune:
1. „Dacă nu îți este sete, înseamnă că ești hidratat.”
Fals. Setea apare abia când deja ești într-o stare incipientă de deshidratare. Hidratarea trebuie să fie proactivă, nu reactivă.
2. „Cafeaua sau ceaiul nu contează ca lichide.”
Deși cafeaua are un efect ușor diuretic, în cantități moderate contribuie totuși la aportul de lichide. Ceaiurile din plante, supele și sucurile naturale hidratează și ele.
3. „Poți înlocui apa cu băuturi carbogazoase.”
Total greșit. Acestea conțin zahăr, cofeină sau aditivi care pot favoriza deshidratarea.
4. „Bea 8 pahare pe zi și e suficient.”
Nevoile de lichide diferă de la o persoană la alta. Aportul trebuie ajustat în funcție de greutate, activitate fizică și climă.
Anumite situații cer o atenție sporită în privința hidratării:
În timpul exercițiilor fizice, pierzi lichide prin transpirație. Ideal este să bei apă înainte, în timpul și după antrenament.
Pe timp de vară, temperatura ridicată accelerează deshidratarea. Se recomandă consum frecvent de lichide, chiar și când nu îți este sete.
În caz de febră, diaree sau vărsături, pierderile sunt semnificative și trebuie compensate urgent, preferabil și cu electroliți.
În sarcină sau alăptare, nevoia de lichide crește pentru a susține dezvoltarea fătului și producția de lapte. Hidratarea ajută și la prevenirea constipației, frecventă în aceste perioade.
Persoanele cu boli cronice trebuie să acorde o atenție specială hidratării:
Diabeticii sunt expuși la deshidratare mai rapid din cauza urinării frecvente. Hidratarea previne dezechilibrele glicemice și protejează rinichii.
Persoanele cu afecțiuni renale trebuie să monitorizeze cu atenție aportul de lichide – atât lipsa cât și excesul pot fi periculoase. Medicul decide volumul optim.
Bolile endocrine, inclusiv cele ale glandei tiroide, pot afecta echilibrul hidric. Hidratarea sprijină funcționarea sistemului hormonal și menține homeostazia.
Ține mereu o sticlă de apă la îndemână, la birou sau în geantă.
Bea câte puțin, dar constant, pe parcursul zilei.
Începe ziua cu un pahar mare de apă.
Folosește aplicații sau alarme pentru a-ți aminti să bei apă.
Adaugă felii de lămâie, mentă sau fructe pentru gust plăcut.
Consumă supe și legume bogate în apă.
Redu alcoolul și băuturile carbogazoase care deshidratează.
1. Poate apă ajuta la scăderea în greutate?
Da, consumul de apă înainte de mese poate reduce apetitul. În plus, o bună hidratare optimizează metabolismul.
2. Este posibil să bei prea multă apă?
Da. Excesul de apă (în special într-un timp scurt) poate duce la hiponatremie, o afecțiune gravă cauzată de diluarea electroliților din sânge.
3. Apa cu lămâie este mai hidratantă decât apa simplă?
Apa cu lămâie poate stimula digestia și are un gust plăcut, dar din punct de vedere al hidratării, nu este semnificativ diferită.
4. E nevoie să bem apă rece sau caldă?
Ambele sunt benefice. Apa caldă poate ajuta digestia, iar apa rece este mai răcoritoare. Temperatura nu afectează în mod direct hidratarea.
5. Pot folosi băuturi izotonice zilnic?
Nu este necesar pentru persoane sedentare. Aceste băuturi sunt utile doar după efort intens și prelungit, când se pierd electroliți.
6. Ce fac dacă uit frecvent să beau apă?
Folosește aplicații de hidratare sau setează memento-uri. Poți lega consumul de apă de alte obiceiuri zilnice, cum ar fi spălatul pe dinți sau pauzele de lucru.
Apa nu este doar o parte din alimentația noastră, ci un fundament al existenței. Fiecare celulă din corpul nostru are nevoie de hidratare pentru a funcționa. Pericolele deshidratării sunt deseori subestimate, dar pot duce la afecțiuni grave precum anemie, hipoglicemie sau disfuncții ale glandei tiroide. O hidratare corectă înseamnă prevenție, energie, claritate mentală și o stare generală mai bună de sănătate.
Pentru mai multe detalii va rugam sa accesati sectiunea Medicina Interna din cadrul Hipocrat.
Expunerea prelungită la temperaturi ridicate, mai ales în combinație cu radiațiile solare directe, poate declanșa o urgență medicală numită insolație. Această afecțiune severă apare atunci când mecanismele naturale ale corpului de reglare a temperaturii eșuează, iar temperatura internă depășește 40°
Sărbătorile de Paște aduc nu doar bucuria revederii cu cei dragi, ci și provocarea unei alimentații bogate în grăsimi, carne, ouă și dulciuri. Pentru mulți, mesele festive pot deveni o sursă de disconfort, iar în cazuri mai grave – de urgențe medicale.
Sezonul rece aduce cu sine o creștere a cazurilor de gripă și COVID-19, iar simptomele acestor afecțiuni pot fi similare, ceea ce face diagnosticarea mai dificilă.
