După o perioadă de post (care reduce aportul de proteine și grăsimi), corpul nu este pregătit pentru o tranziție bruscă la alimente grele. Iată ce riscuri apar:
Indigestie și dispepsie: apare când stomacul este suprasolicitat cu cantități mari de alimente greu digerabile (carne de miel, ouă, cozonac).
Balonare și gaze: combinațiile alimentare (carne + dulciuri + alcool) încetinesc digestia și fermentează în intestin.
Crize biliare: grăsimile animale stimulează vezica biliară, ceea ce poate declanșa colici la persoanele cu dischinezie biliară sau calculi.
Pancreatite: mesele bogate în grăsimi pot irita pancreasul, mai ales la persoanele care consumă frecvent alcool.
Hiperglicemie: în cazul persoanelor cu diabet sau rezistență la insulină, consumul de cozonac, pască, băuturi dulci poate destabiliza glicemia.
Hipertensiune: sarea din carne afumată, drob sau mezeluri tradiționale poate ridica valorile tensiunii arteriale.
Evită gustările continue. Stabilește 3 mese principale și eventual o gustare ușoară. Între mese, lasă 4-5 ore distanță pentru ca stomacul să digere eficient.
O farfurie echilibrată ar trebui să conțină: 1/2 legume, 1/4 proteine (ou, carne), 1/4 carbohidrați (pâine, cartofi, cozonac). Fiecare porție de carne să nu depășească 100-120 g, iar un ou e suficient la o masă.
Acestea stimulează digestia, reduc absorbția grăsimilor și oferă senzație de sațietate. Salata verde, ceapa verde, ridichile, spanacul sau sfecla roșie sunt ideale.
Nu combina ouă, carne de miel și drob la aceeași masă. Alege doar unul, alături de legume și o felie de pâine integrală, dacă dorești.
Cozonacul și pasca sunt dense caloric – o felie pe zi e rezonabilă. Dacă ai diabet, optează pentru variante cu mai puțin zahăr sau îndulcitori naturali.
Alcoolul stimulează secreția acidului gastric și afectează ficatul, pancreasul și metabolismul zaharurilor. Nu consuma alcool pe stomacul gol. Un pahar de vin e suficient la o masă.
| Alimente | Porție recomandată | De ce trebuie limitate | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Ouă fierte | max. 1-2/zi | bogate în colesterol | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Drob de miel | max. 100-150 g | grăsimi, sare, organe greu digerabile | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Friptură de miel | 100 g/masă | carne roșie, grasă | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Cozonac | max. 1 felie (50 g) | zahăr, grăsimi, calorii | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Pască | 1 felie mică | combinație de brânză grasă și zahăr | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Alcool (vin, țuică) | max. 1 pahar (150 ml vin) | afectează ficatul, digestia, tensiunea |
Mers pe jos 20–30 minute după masă – ajută digestia și reduce balonarea.
Ceaiuri digestive – mentă, mușețel, ghimbir, fenicul.
Evitați să vă întindeți în pat imediat după masă – crește riscul de reflux.
Somn ușor, fără mese târzii – evitați mesele grele după ora 19:00.
Persoanele cu afecțiuni digestive: gastrită, ulcer, reflux gastroesofagian, colon iritabil.
Diabetici: trebuie să își monitorizeze glicemia mai des.
Hipertensivi: să evite sarea, grăsimile animale și alcoolul.
Vârstnicii: au digestie mai lentă, toleranță mai mică la grăsimi.
Copiii: au nevoie de porții adaptate vârstei, nu de meniul adulților.
Paște este o sărbătoare care de reunește și ne bucură și nu un test de anduranță digestivă. Cu puțină atenție la ce și cât mâncăm, putem avea mese gustoase, dar și ușor de tolerat de organism. Cumpătarea nu înseamnă renunțare – ci grijă pentru sănătate și respect pentru corpul nostru.
Pentru mai multe detalii va rugam sa accesati sectiunea Medicina Interna din cadrul Hipocrat.
Expunerea prelungită la temperaturi ridicate, mai ales în combinație cu radiațiile solare directe, poate declanșa o urgență medicală numită insolație. Această afecțiune severă apare atunci când mecanismele naturale ale corpului de reglare a temperaturii eșuează, iar temperatura internă depășește 40°
Mulți dintre noi bem apă doar atunci când ne este sete, fără să realizăm că setea este deja un semn că organismul suferă. Pericolele deshidratării sunt numeroase, de la simptome ușoare precum amețeala, până la complicații grave precum hipoglicemia, anemia sau disfuncții ale glandei tiroide.
Sezonul rece aduce cu sine o creștere a cazurilor de gripă și COVID-19, iar simptomele acestor afecțiuni pot fi similare, ceea ce face diagnosticarea mai dificilă.
