Vara nu aduce doar temperaturi ridicate, ci și o intensificare a simptomelor la persoanele cu afecțiuni tiroidiene. Glanda tiroidă, situată în partea anterioară a gâtului, reglează metabolismul, temperatura corporală și nivelul de energie.
Tiroidita cronică autoimună, cunoscută de asemenea sub
numele de tiroidită Hashimoto este cea mai frecventă formă de tiroidită.
Asociază cel mai adesea agregare familială, astfel că la același pacient sau la
rudele sale se poate descoperi, de asemenea tiroidită cronică autoimună sau o
asociere de alte afecțiuni autoimune.
Tiroidita cronică autoimună reprezintă un tip de boală
autoimună în care proprii anticorpi sunt îndreptați împotriva tiroidei.
Anticorpii sunt proteine ce se formează în organism ca răspuns al sistemului
imun împotriva elementelor străine (antigene). Bolile autoimune apar când
acești anticorpi atacă organe și țesuturi sănătoase ale corpului din greșeală,
cauza pentru care se întâmplă acest lucru nefiind complet înțeleasă.
Este de specificat că o persoană ce asociază o boală
autoimună tiroidiană trebuie să fie periodic urmărită de către medicul
endocrinolog curant și de către medicul de familie, existând posibilitatea de a
mai dezvolta pe parcursul vieții și o altă boală autoimună cu localizare
diversă, de exemplu: boală Addison (insuficiență suprarenaliană primară),
diabet zaharat tip 1, boală celiacă, poliartrită reumatoidă, vitiligo,
psoriazis, lupus eritematos sistemic, miastenia gravis etc.
Care este mecanismul?
ATPO sau anticorpii antitireoperoxidază sunt anticorpi
formați împotriva tiroid-peroxidazei, o enzimă implicată în sinteza hormonilor
tiroidieni.
Sunt anticorpi
specifici tiroidieni ce sunt formați în organism ca urmare a unei aberații a
sistemului imunitar ce consideră tiroida a fi organ străin. Acești anticorpi
atacă celulele tiroidiene, determinând o stare de inflamație la nivelul glandei
tiroide și distrugerea acesteia, ducând în timp la scăderea funcției
(hipotiroidism). Valoarea acestor anticorpi poate fi crescută în tiroidita
cronică autoimună (tiroidita Hashimoto) și uneori în boala Basedow-Graves
Dozarea anticorpilor poate fi completată prin adăugarea
ATGL (anticorpi antitireoglobulina).
Cum se manifestă?
La debutul bolii, tiroidita cronică autoimună nu
determină simptome. Cel mai frecvent, diagnosticul se pune pe baza analizelor
de sânge (hormoni tiroidieni și titrul anticorpilor ATPO +/- ATGL). Pe măsură
ce boala avansează, prin distrucția foliculilor tiroidieni, producția
hormonilor tiroidieni va scădea și din acel moment semnele și simptomele de
hipotiroidism vor putea începe a fi resimțite.
Semnele și simptomele de hipotiroidism sunt diverse și
sunt determinate de efectele pe care le au hormonii tiroidieni la nivelul
tuturor organelor
Acestea includ: intoleranță la frig, senzație de
oboseală, de încetineală, tulburări de memorie, tulburări de dispoziție cu
tendință către depresie, tulburări de tranzit intestinal – cu tendință spre
constipație, căderea părului, piele aspră, palidă, rece, scăderea pulsului
(bradicardie), tendință de creștere ponderală (nu mai mult de 5-10 kg) prin
retenție de apă și sodiu cu infiltrarea tegumentelor, țesuturilor (pericardită,
pleurezie, ascită) etc.
Cum tratăm?
Dieta
Nu există o dietă standard recomandată pacienților cu
tiroidită cronică autoimună. Se propune crearea unei diete proprii,
personalizată, cât mai diversificată și mai neprocesată, cu conținut crescut de
legume și fructe, proteine, lactate, fiecare pacient în parte fiind unic.
Nu există dovezi concrete ce corelează beneficiul adoptării unei diete fără
gluten la pacienții cu tiroidita cronică autoimună. Singurele avantaje sunt la
pacienții ce asociază intoleranță la gluten sau boală celiacă diagnosticată.
De asemenea, este benefică și
recomandabilă scăderea numărului de țigarete sau renunțarea la fumat!
Vitamina D are rol în modularea sistemului imun, pe lângă restul
beneficilor asociate. Este important să cunoaștem valoarea depozitelor de
vitamina D și corectarea unor deficite asociate conform recomandărilor
medicale!
Iodul este un mineral necesar în sinteza hormonilor
tiroidieni. Astfel este necesar aportul optim de iod, prin intermediul unei
diete diversificate, inclusiv utilizarea de sare iodată.
Surse alimentare de iod: fructe de mare și pește, ulei din ficat de pește,
fructe și legume (rosii, ananas, morcovi, spanac, pere, usturoi, ceapă,
ciuperci, vinete, cartofi), sare iodată.
Seleniu este un mineral esențial cu rol de agent antioxidant. Se
consideră că poate ajuta la o scădere minimă a valorilor titrului de ATPO, însă
nu există studii clare care să ne ofere informații exacte cu privire la doza sau durata tratamentului
și beneficiul real al acestuia.
Surse alimentare de seleniu:
- Nuci
de Brazilia
- Pește
și fructe de mare (sardine, ton, somon, creveți)
- Cereale
integrale (grâu, orez brun, paine integrală)
- Carne
de pui, de porc sau de vită
În momentul în care distrucția celulelor tiroidiene este accentuată și
producția hormonilor tiroidieni este compromisă, tratamentul de substituție a
hormonilor tiroidieni va fi necesar prin inițierea Euthyrox/Accu-thyrox; dozele
fiind mereu ajustate sub control medical de către medicul tău endocrinolog.
Dacă ai valori modificate ale hormonilor tiroidieni și vrei să te lămurești cu privire la funcționarea tiroidei tale, te aștept la o evaluare endocrinologică la mine în cabinet!
Pentru mai multe detalii va rugam sa accesati sectiunea Endocrinologie din cadrul Hipocrat.
Medic Specialist Endocrinologie