Rezistența la insulină este frecvent asociată cu obezitatea, însă nu toate persoanele afectate au kilograme în plus. Există și persoane normoponderale care dezvoltă această problemă metabolică, iar explicațiile țin de factori genetici, hormonali și de stil de viață.
Ce este rezistența la insulină?
Rezistența la insulină reprezintă o stare în care celulele organismului nu mai răspund eficient la acțiunea insulinei – hormonul care reglează nivelul glicemiei. Ca urmare, pancreasul produce tot mai multă insulină, ceea ce duce la hiperinsulinemie și, în timp, poate favoriza apariția diabetului de tip 2 și a altor boli metabolice.
De ce poate apărea la persoane normoponderale?
1. Factori genetici și ereditari
Unele persoane au o predispoziție genetică pentru rezistența la insulină, chiar dacă nu sunt supraponderale. Antecedentele familiale de diabet zaharat cresc riscul semnificativ.
2. Distribuția grăsimii corporale
Chiar și la o greutate normală, acumularea de grăsime viscerală (în jurul organelor interne) este mult mai periculoasă decât grăsimea subcutanată. Persoanele cu „burta mică” dar aparent slabe pot avea risc metabolic crescut.
3. Sedentarismul
Activitatea fizică insuficientă afectează sensibilitatea la insulină. Mușchii activi consumă glucoză mai eficient, iar lipsa de mișcare favorizează rezistența la insulină chiar și la persoanele normoponderale.
4. Dietă dezechilibrată
Chiar dacă nu se depășește necesarul caloric zilnic, o alimentație bogată în carbohidrați rafinați (pâine albă, dulciuri, sucuri), alimente ultraprocesate și grăsimi trans crește riscul de rezistență la insulină.
5. Dezechilibre hormonale
Sindromul ovarelor polichistice (SOPC), tulburările tiroidiene și nivelurile crescute de cortizol (hormonul stresului) influențează negativ acțiunea insulinei.
6. Somn insuficient și stres cronic
Lipsa somnului și stresul permanent duc la creșterea cortizolului și adrenalină, hormoni care contracarează efectul insulinei și favorizează hiperglicemia.
Cum se manifestă rezistența la insulină la persoane normoponderale?
Simptomele nu sunt întotdeauna evidente, însă pot include:
-
oboseală persistentă, mai ales după mese;
-
senzație frecventă de foame;
-
dificultăți de concentrare;
-
valori anormale la analize (insulină bazală crescută, HOMA-IR mare, trigliceride crescute, HDL scăzut).
Diagnostic și analize recomandate
Pentru confirmarea rezistenței la insulină, medicul poate recomanda:
-
glicemie à jeun;
-
test de toleranță la glucoză (TTGO);
-
insulină serică și calcul HOMA-IR;
-
profil lipidic complet;
-
ecografie abdominală (pentru evaluarea grăsimii viscerale și a ficatului gras).
Cum se poate corecta rezistența la insulină?
-
Alimentație echilibrată: dietă bogată în fibre, legume, proteine slabe și grăsimi sănătoase (avocado, nuci, pește). Evitarea zahărului și a carbohidraților rafinați.
-
Mișcare regulată: exerciții cardio și de forță, minimum 150 de minute pe săptămână.
-
Somn odihnitor: 7–8 ore pe noapte.
-
Gestionarea stresului: tehnici de relaxare (yoga, respirație, meditație).
-
Tratament medicamentos (numai la recomandarea medicului): metformin sau alte terapii antidiabetice pot fi indicate în cazuri selecționate.
Întrebări frecvente despre rezistența la insulină la persoane normoponderale
1. Dacă sunt slab, pot avea rezistență la insulină?
Da. Chiar și persoanele cu greutate normală pot dezvolta rezistență la insulină, mai ales dacă există factori genetici, grăsime viscerală crescută sau stil de viață sedentar.
2. Ce analize arată rezistența la insulină?
Cele mai frecvente sunt: glicemie, insulină bazală, test HOMA-IR și testul de toleranță la glucoză.
3. Este rezistența la insulină reversibilă?
Da. Prin schimbări de stil de viață (dietă, sport, somn) și, în anumite cazuri, tratament medicamentos, sensibilitatea la insulină se poate îmbunătăți semnificativ.
4. Care este legătura dintre stres și rezistența la insulină?
Stresul cronic crește nivelul de cortizol, care contracarează acțiunea insulinei și favorizează hiperglicemia.
5. Cum se tratează rezistența la insulină la persoanele fără exces de greutate?
În principal prin ajustări ale stilului de viață: alimentație sănătoasă, activitate fizică și managementul stresului.
Pentru mai multe detalii va rugam sa accesati sectiunea Analize medicale din cadrul Hipocrat.