Cancerul de sân este cea mai frecventă formă de cancer la femei, însă vestea bună este că depistat la timp poate fi tratat cu șanse mari de succes. Primul pas pe care îl poți face pentru tine este simplu: autoexaminarea sânilor.
Sanul este un organ a carui structura reflecta functia sa speciala: producerea de lapte pentru alaptare (alaptare).
Componenta epiteliala a tesutului este formata din lobuli, unde se produce laptele, care se conecteaza la conductele care duc spre mamelon.
Cele mai multe tipuri de cancer ale sanului provin din celulele care formeaza lobulii si canalele terminale.
Acesti lobuli si conducte sunt raspandite in partea inferioara a tesutului fibros si tesutului adipos (grasime) care reprezinta cea mai mare suprafata a sanului.
Structura sanilor la barbati este aproape identica cu sanul feminin, cu exceptia faptului ca tesutul mamar masculin nu are lobuli specializati, deoarece nu exista o nevoie fiziologica de producere a laptelui de catre barbati.
Din punct de vedere anatomic, sanul unei persoane adulte se afla deasupra muschiului pectoral, care se afla deasupra coastei toracice. Tesutul mamar se extinde orizontal (dintr-o parte în alta) de la marginea sternului (osul plat ferm din mijlocul pieptului) pana la linia midaxilara (centrul axilei sau sub brat).
Tesutul mamar este înconjurat de un strat subtire de tesut conjunctiv numit fascia. Stratul profund al acestei fascii se afla imediat deasupra muschiului pectoral, iar stratul superficial se afla chiar sub piele. Pielea care acopera sanul este similara pielii din alte parti ale corpului si are glande sudoripare similare, foliculi de par si alte caracteristici.
Alimentarea cu sange a sanului provine, în principal, din artera mamara interna, care trece pe sub tesutul mamar principal. Astfel se asigura alimentarea inclusiv cu oxigen a tesutului mamar.
Vasele limfatice ale sanului au fluxul în directia opusa alimentarii cu sange si se varsa în ganglionii limfatici. Vasele limfatice sunt cele mai predispuse cancerului de san, in acestea existand cele mai multe metastaze.
Cele mai multe vase limfatice se varsa în ganglionii limfatici axilari, în timp ce un numar mai mic de vase limfatice se varsa în ganglionii limfatici interni mamari situati în interiorul sanului.
Studierea acestui drenaj limfatic este importanta, deoarece atunci cand un cancer de san metastazeaza, implica, de obicei, primul ganglion limfatic din lantul ganglionilor limfatici. Aceasta se numeste „ganglionul limfatic santinela”, iar medicul chirurg poate elimina acest ganglion limfatic pentru a verifica daca exista alte metastaze la un pacient cu cancer de san. Multe modificari suplimentare se observa în tesutul mamar în timpul sarcinii si alaptarii cauzate de modificarile hormonale din perioadele respective.
Anatomia patologica, cunoscuta si sub numele de patologie anatomica, este o ramura a domeniului medical care implica examinarea specimenelor anatomice pentru a afla mai multe despre procesele de boala, inclusiv deces.
Specialistii în acest domeniu examineaza probele de biopsie prelevate de catre chirurgi pentru a determina daca o formatiune este, sau nu, canceroasa, oferind informatii extrem de importante si valoroase medicilor specialisti.
Termenul "patologie" se traduce prin „studiul suferintei”, iar aceasta disciplina medicala este axata pe examinarea naturii, cursului si sfarsitul bolii.
Scopul unui medic specialist în anatomia patologica este sa examineze un esantion anatomic (proba) si sa determine daca esantionul respectiv este normal sau anormal si, daca este anormal, sa descrie anomalia. Patologia anatomica poate fi utilizata în diagnosticul si tratamentul bolii de la confirmarea faptului ca un chirurg a îndepartat toata tumora, pana la diagnosticarea unei anumite forme de cancer dintr-o proba de biopsie. Avand aceste informatii, medicul curant poate stabili modul în care va urmari si trata boala in continuare.
Cancerul apare cand celulele încep sa se înmulteasca necontrolat. Cancerul mamar apare initial la san atunci cand celulele canceroase ale sanului formeaza o tumoare care poate fi adesea simtita ca o umflatura si chiar observata cu ajutorul razelor X.
Marea majoritate a umflaturilor resimtite în zona sanului sunt benigne si nu maligne (canceroase). Tumorile mamare benigne reprezinta cresteri anormale ale unor tesuturi, dar acestea nu se raspandesc în alte zone în afara sanului. Orice umflatura sau modificare a sanului trebuie verificata de catre un medic specialist pentru a determina daca este benigna sau maligna (cancer) si daca influenteaza riscul de cancer în viitor.
Mamografiile de screening pot detecta tipurile de cancer într-un stadiu incipient, de multe ori înainte de a fi resimtite si înainte de aparitia simptomelor.
Exista multe tipuri diferite de cancer mamar, insa printre cele mai comune regasim carcinomul ductal in situ (DCIS) si carcinomul invaziv.
Altele, cum ar fi tumorile filodice si angiosarcomul sunt mai putin frecvente.
Dupa efectuarea biopsiei, celulele cancerului de san sunt testate pentru verificarea nivelului unor proteine specifice numite receptori de estrogen, receptori de progesteron si HER2. Celulele tumorale sunt, de asemenea, examinate cu atentie în laborator pentru a afla ce tip sunt. Proteinele specifice gasite si gradul tumorii pot ajuta la stabilirea optiunilor de tratament.
Cancerul de san se poate raspandi atunci cand celulele canceroase intra în sange sau în sistemul limfatic si sunt transportate în alte parti ale corpului.
Sistemul limfatic este o retea de vase limfatice gasite în tot corpul care leaga ganglionii limfatici (mici colectii în forma de fasole de celule ale sistemului imunitar). Lichidul limpede din vasele limfatice, numit limfa, contine subproduse tisulare si materiale reziduale, precum si celule ale sistemului imunitar. Vasele limfatice transporta lichidul limfatic departe de san.
In cazul cancerului de san, celulele canceroase pot patrunde în acele vase limfatice si pot începe sa creasca în ganglionii limfatici. Majoritatea vaselor limfatice ale sanului se scurg în:Daca celulele canceroase s-au raspandit în ganglionii limfatici, exista sanse mai mari ca celulele sa fi calatorit prin sistemul limfatic si sa se raspandeasca (sa creeze metastaze) în alte parti ale corpului. Cu cat sunt mai multi ganglioni limfatici cu celule canceroase la san, cu atat este mai probabil ca acestea sa fie descoperite si în alte organe. Din acest motiv, gasirea cancerului în unul sau mai multi ganglioni limfatici afecteaza adesea planul dumneavoastra de tratament. Este posibil sa fie necesara interventia chirurgicala pentru a elimina unul sau mai multi ganglioni limfatici pentru a afla daca cancerul s-a raspandit. Cu toate acestea, nu toate femeile cu celule canceroase în ganglionii limfatici dezvolta metastaze, iar unele femei fara celule canceroase în ganglionii limfatici dezvolta metastaze dupa o perioada de timp.
Cancerul de san se intalneste cel mai adesea la femei, dar si barbatii pot face cancer de san. Cele mai frecvente tipuri de cancer de san la barbati sunt aceleasi ca si la femei.
Celulele canceroase cresc în afara canalelor în alte parti ale tesutului mamar. Celulele canceroase invazive se pot raspandi, sau pot metastaza, si în alte parti ale corpului.
Celulele canceroase se raspandesc de la lobuli la tesuturile mamare din apropiere. Aceste celule canceroase invazive se pot raspandi si în alte parti ale corpului.
Este o boala a sanului care poate duce la aparitia cancerului de san. Celulele canceroase se afla numai în învelisul vaselor si nu s-au raspandit în alte tesuturi din san.
Cele mai frecvente simptome ale cancerului de san la barbati sunt:Aceste simptome pot aparea concomitent cu alte afectiuni care nu sunt specifice cancerului. Daca aveti simptome care va îngrijoreaza, consultati imediat medicul dumneavoastra!!!
Mai multi factori pot creste sansele unui barbat de a face cancer de san. A avea factori de risc nu înseamna ca vei face cancer la san.
Riscul de cancer mamar creste odata cu înaintarea în varsta. Majoritatea cancerelor de san se gasesc dupa varsta de 50 de ani.
Modificarile mostenite (mutatii) în anumite gene, cum ar fi BRCA1 si BRCA2, cresc riscul de cancer mamar.
Riscul de cancer mamar al unui barbat este mai mare daca un membru apropiat al familiei a avut cancer mamar.
Medicamentele care contin estrogen (un hormon care ajuta la dezvoltarea si mentinerea caracteristicilor sexuale ale femeilor), care au fost utilizate în trecut pentru tratarea cancerului de prostata, cresc riscul de cancer de san al barbatilor.
Lezarea, umflarea sau interventia chirurgicala pentru îndepartarea testiculelor poate creste riscul de cancer mamar.
Ciroza (cicatrizarea) ficatului poate reduce nivelul de androgeni si poate creste nivelul de estrogen la barbati, crescand riscul de cancer mamar.
Barbatii mai în varsta care sunt supraponderali sau sufera de obezitate au un risc mai mare de a dobandi cancer de san în comparatie cu barbatii cu o greutate normala.
Pentru mai multe detalii va rugam sa accesati sectiunea Radiologie si imagistica din cadrul Hipocrat.
Cancerul de sân este cea mai frecventă formă de cancer la femei, însă vestea bună este că depistat la timp poate fi tratat cu șanse mari de succes. Primul pas pe care îl poți face pentru tine este simplu: autoexaminarea sânilor.
Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) este o metodă avansată de diagnostic medical care folosește câmpuri magnetice și unde radio pentru a crea imagini detaliate ale organelor și structurilor interne ale corpului.
Când medicul îți recomandă o investigație imagistică, una dintre cele mai frecvente întrebări este: am nevoie de RMN sau de CT? Deși ambele oferă imagini detaliate din interiorul corpului, ele au indicații diferite.
