Vertij - cauze, simptome, tratament

Vertij - cauze, simptome, tratament

20-08-2022

Ce este afectiunea vertij ?

Vertijul reprezinta senzatia de miscare de rotatie a obiectelor din jur sau a peroanei in jurul obiectelor (mai sunt descrise si alte senzatii, cum ar fi “imi fuge pamantul de sub picioare sau “ma simt tras intr-o parte”) si este cel mai adesea rezultatul unei afectiuni a urechii interne.

Clasificarea afectiunii vertij

In functie de cauza, vertijul se clasifica in:
  • vertij periferic - atribuit patologiei urechii interne (urechea interna are rolul mentinerii echilibrului)
  • vertij central - atribuit afectiunilor trunchiului cerebral sau cerebelului.

Principalele cauze de vertij periferic

Printre cauzele principale ale vertijului periferic amintim: vertijul paroxistic pozitional benign (VPPB), sindromul Meniere, anumite medicamente (unele tipuri de antibiotice sau diuretice), neuronita vestibulara.

Majoritatea pacientilor cu vertij periferic au, de asemenea, alte simptome ale afectiunii urechii cum ar fi hipoacuzie (scaderea auzului), tinitus (zgomote in urechi).

De asemenea, vertijul periferic poate fi insotit de simptome vegetative : greata, varsaturi, tahicardie, transpiratii.

Cel mai frecvent tip de vertij (periferic) este vertijul pozitional paroxistic benign, reprezentand aproape 20 la suta din toate cazurile. Este expresia unei afectari a sistemului vestibular periferic, a receptorilor de la nivelul urechii interne. Apare din cauza unei deplasari de la locul lor a otolitilor, care transmit in mod gresit informarii despre pozitia capului si automat genereaza vertijul. Aproximativ jumatate din toate cazurile sunt idiopatice, adica nu au o cauza identificata. VPPB este, de asemenea, asociat cu migrena.

De regula, declansarea simptomelor se produce prin schimbarea pozitiei capului (persoana se ridica din pat sau se intoarce brusc de pe o parte pe alta). Aproape jumatate din cazurile de ameteala la pacientii in varsta sunt determinate de vertijul paroxistic benign.

Deşi nu durează mai mult de 30 de secunde, atacurile de VPPB sunt însoţite de anxietate şi pot fi urmate de stare de rău şi de senzaţia de dezechilibru, de cap gol, precum şi de sensibilitate la mişcările capului în orice direcţie. Anxietatea survine din două motive: pe de o parte, pacienţii se gândesc că simptomatologia pe care o experimentează se poate datora unei tumori intracraniene, iar pe de altă parte, încearcă din răsputeri să evite poziţia declanşatoare de vertij.

Tabloul clinic este variabil, de la simptome minore, reprezentate de episoade de vertij poziţional şi perioade de acalmie intre episoade, până la simptomele moderate, reprezentate de frecvente atacuri de vertij poziţional cu stări de dezechilibru între atacuri. Simptomele pot dispărea spontan, fără tratament, sau pot dura zile, săptămâni, luni, cu recurenţe de-a lungul timpului.

Durata medie a fazei active la pacienţii care nu beneficiază de tratament este de aproximativ doua saptamani. S-a demonstrat ca macar o data in viata fiecare persoana face macar un episode de vertij. Deşi este catalogată drept o afecţiune benignă, VPPB poate deveni periculos în anumite condiţii sau profesiuni, cum ar fi pentru muncitorii la înălţime.

Din cauzele de vertij central amintim

Unele medicamente anticonvulsivele, aspirina sau consumul de alcool, migrena, accident vascular cerebral, tumori cerebrale, scleroza multipla.

Alte cauze de vertij destul de frecvent intalnite sunt:

Tulburările hormonale

Induc variaţii ale pH-ului, modificări ale compoziţiei ionilor din structura endolimfei, astfel putând altera structura otoconiilor şi ducând la fragmentarea lor (tulburările hormonale(perioada premenstruala, sarcina, post menopauza, anticonceptionalele orale).

Migrena poate cauza vertij.

Alte simptome de vertij legate de migrena includ sensibilitatea la miscare, lumina sau sunet. Conform unor studii, aproximativ 40% dintre persoanele cu migrena au experimentat si sentimentul de ameteala.

Hipotensiunea ortostatica

Scaderea tensiunii arteriale la schimbarea pozitiei din clinostatism in ortostatism,avand diverse cauze - medicatie antihipertensiva in exces la cei care au hipertensiune arteriala, persoane varstnice cu sau fara diabet zaharat, etc.

Diferite diete sau deshidratarea pot provoca ameteli.

Deshidratarea poate provoca scaderea tensiunii arteriale, ceea ce duce la o stare de ameteala. Dieta, la randul ei, duce la senzatia de ameteala, tot din cauza deshidratarii.

Anxietatea

In cazul multor persoane de varsta tanara care prezinta vertij, acesta apare in contextul anxietatii,pot apare atacuri de panica in cadrul carora din cauza hiperventilatiei se poate declansa vertijul.

Somatizarea

Eliberarea tensiunilor psihice sub forma simptomelor fizice - poate avea un tablou clinic variat inclusive vertij.

Anemia

De diferite cauze, cum ar fi anemia feripriva sau prin carenta de vitamin B12, mai ales daca este instalata progresiv, in timp mai indelungat, poate avea ca simptom vertijul

Diselectrolitemii

Hiponatremia, hipopotasemia, scaderea concentratiei de magneziu - se pot manifesta prin vertij

Alcoolul, nicotina, cofeina

In cantitati crescute

Medicamente

Anticonvulsivante, antidepresive, sedative, aminoglicozide, nitroglicerina

Bolile cardiovasculare

Cum ar fi ateroscleroza, insuficienta cardiaca congestiva, aritmiile - pot produce vertij prin scaderea fluxului de sange spre creier. Totusi, aceste conditii sunt asociate cu un alt tip de ameteala, denumit presincopa.

Sindromul burnout - sindrom de epuizare profesionala

Atat fizica cat si psihic.


Diagnosticul

Se face prin examen clinic si anamneza (istoricul debutului si evolutia bolii).

Se vor efectua analize de sange pentru a determina anumite cauze de aparitie a sindromului vertiginos cat si pentru diagnostic diferential si pentru a exlude diferite patologii:
  • Hemograma, sideremie, ionograma, dozare de vitamina B12
  • EKG.

  • Medicul poate efectua in scop diagnostic o serie de teste:
    • testul Dix-Hallpike
    • testul caloric
    • Audiograma
    • ENG (Electronistagmografia)
    • alte teste specializate: imagistice (CT, RMN), testul scaunului rotativ, posturografia dinamica computerizata (CDP).

Tratamentul

Poate fi impartit in doua categorii:
  • Non-farmacologic : manevre de repozitionare si exercitii ce includ manevra de repozitionare canaliculara, eficace la 90% din pacienti cu ameliorarea simptomatologiei;
  • Farmacologic : in conformitate cu ghidurile internationale se pot recomanda medicamente antivertiginoase, antihistaminice sau vasodilatatoare.

Dr. Neacsu Otilia - Medic specialist medicina interna

Pentru mai multe detalii va rugam sa accesati sectiunea Medicina Interna din cadrul Hipocrat.

Recomandari

Anemia reprezinta scaderea valorilor hemoglobinei sub limita normala. Cand va confruntati cu astfel de probleme, oricare ar fi cauza anemiei, mergeti la medic pentru clarificare, diagnostic si urmarea unui tratament corespunzator.

Suntem datori sa avem grija de trupul nostru pentru ca el este "templul sufletului". Ne nastem in acest corp, crestem, devenim adulti, inaintam in varsta, iar el poate sa ne fie cel mai bun prieten sau "temnita" noastra.

Dislipidemia este mai putin o boala a prezentului, cat mai ales un factor in inducerea bolilor de mai tarziu, in special a celor cardio-vasculare (factor de risc).

Medici Medicina Interna HIPOCRAT