Sezonul rece aduce cu sine o creștere a cazurilor de gripă și COVID-19, iar simptomele acestor afecțiuni pot fi similare, ceea ce face diagnosticarea mai dificilă.
Vertijul reprezinta senzatia de miscare de rotatie a obiectelor din jur sau a peroanei in jurul obiectelor (mai sunt descrise si alte senzatii, cum ar fi “imi fuge pamantul de sub picioare sau “ma simt tras intr-o parte”) si este cel mai adesea rezultatul unei afectiuni a urechii interne.
Printre cauzele principale ale vertijului periferic amintim: vertijul paroxistic pozitional benign (VPPB), sindromul Meniere, anumite medicamente (unele tipuri de antibiotice sau diuretice), neuronita vestibulara.
Majoritatea pacientilor cu vertij periferic au, de asemenea, alte simptome ale afectiunii urechii cum ar fi hipoacuzie (scaderea auzului), tinitus (zgomote in urechi).
De asemenea, vertijul periferic poate fi insotit de simptome vegetative : greata, varsaturi, tahicardie, transpiratii.
Cel mai frecvent tip de vertij (periferic) este vertijul pozitional paroxistic benign, reprezentand aproape 20 la suta din toate cazurile. Este expresia unei afectari a sistemului vestibular periferic, a receptorilor de la nivelul urechii interne. Apare din cauza unei deplasari de la locul lor a otolitilor, care transmit in mod gresit informarii despre pozitia capului si automat genereaza vertijul. Aproximativ jumatate din toate cazurile sunt idiopatice, adica nu au o cauza identificata. VPPB este, de asemenea, asociat cu migrena.
De regula, declansarea simptomelor se produce prin schimbarea pozitiei capului (persoana se ridica din pat sau se intoarce brusc de pe o parte pe alta). Aproape jumatate din cazurile de ameteala la pacientii in varsta sunt determinate de vertijul paroxistic benign.
Deşi nu durează mai mult de 30 de secunde, atacurile de VPPB sunt însoţite de anxietate şi pot fi urmate de stare de rău şi de senzaţia de dezechilibru, de cap gol, precum şi de sensibilitate la mişcările capului în orice direcţie. Anxietatea survine din două motive: pe de o parte, pacienţii se gândesc că simptomatologia pe care o experimentează se poate datora unei tumori intracraniene, iar pe de altă parte, încearcă din răsputeri să evite poziţia declanşatoare de vertij.
Tabloul clinic este variabil, de la simptome minore, reprezentate de episoade de vertij poziţional şi perioade de acalmie intre episoade, până la simptomele moderate, reprezentate de frecvente atacuri de vertij poziţional cu stări de dezechilibru între atacuri. Simptomele pot dispărea spontan, fără tratament, sau pot dura zile, săptămâni, luni, cu recurenţe de-a lungul timpului.
Durata medie a fazei active la pacienţii care nu beneficiază de tratament este de aproximativ doua saptamani. S-a demonstrat ca macar o data in viata fiecare persoana face macar un episode de vertij. Deşi este catalogată drept o afecţiune benignă, VPPB poate deveni periculos în anumite condiţii sau profesiuni, cum ar fi pentru muncitorii la înălţime.
Unele medicamente anticonvulsivele, aspirina sau consumul de alcool, migrena, accident vascular cerebral, tumori cerebrale, scleroza multipla.
Alte cauze de vertij destul de frecvent intalnite sunt:Induc variaţii ale pH-ului, modificări ale compoziţiei ionilor din structura endolimfei, astfel putând altera structura otoconiilor şi ducând la fragmentarea lor (tulburările hormonale(perioada premenstruala, sarcina, post menopauza, anticonceptionalele orale).
Alte simptome de vertij legate de migrena includ sensibilitatea la miscare, lumina sau sunet. Conform unor studii, aproximativ 40% dintre persoanele cu migrena au experimentat si sentimentul de ameteala.
Scaderea tensiunii arteriale la schimbarea pozitiei din clinostatism in ortostatism,avand diverse cauze - medicatie antihipertensiva in exces la cei care au hipertensiune arteriala, persoane varstnice cu sau fara diabet zaharat, etc.
Deshidratarea poate provoca scaderea tensiunii arteriale, ceea ce duce la o stare de ameteala. Dieta, la randul ei, duce la senzatia de ameteala, tot din cauza deshidratarii.
In cazul multor persoane de varsta tanara care prezinta vertij, acesta apare in contextul anxietatii,pot apare atacuri de panica in cadrul carora din cauza hiperventilatiei se poate declansa vertijul.
Eliberarea tensiunilor psihice sub forma simptomelor fizice - poate avea un tablou clinic variat inclusive vertij.
De diferite cauze, cum ar fi anemia feripriva sau prin carenta de vitamin B12, mai ales daca este instalata progresiv, in timp mai indelungat, poate avea ca simptom vertijul
Hiponatremia, hipopotasemia, scaderea concentratiei de magneziu - se pot manifesta prin vertij
Anticonvulsivante, antidepresive, sedative, aminoglicozide, nitroglicerina
Cum ar fi ateroscleroza, insuficienta cardiaca congestiva, aritmiile - pot produce vertij prin scaderea fluxului de sange spre creier. Totusi, aceste conditii sunt asociate cu un alt tip de ameteala, denumit presincopa.
Atat fizica cat si psihic.
Se face prin examen clinic si anamneza (istoricul debutului si evolutia bolii).
Se vor efectua analize de sange pentru a determina anumite cauze de aparitie a sindromului vertiginos cat si pentru diagnostic diferential si pentru a exlude diferite patologii:Pentru mai multe detalii va rugam sa accesati sectiunea Medicina Interna din cadrul Hipocrat.
Sezonul rece aduce cu sine o creștere a cazurilor de gripă și COVID-19, iar simptomele acestor afecțiuni pot fi similare, ceea ce face diagnosticarea mai dificilă.
Anemia reprezinta scaderea valorilor hemoglobinei sub limita normala. Cand va confruntati cu astfel de probleme, oricare ar fi cauza anemiei, mergeti la medic pentru clarificare, diagnostic si urmarea unui tratament corespunzator.
Suntem datori sa avem grija de trupul nostru pentru ca el este "templul sufletului". Ne nastem in acest corp, crestem, devenim adulti, inaintam in varsta, iar el poate sa ne fie cel mai bun prieten sau "temnita" noastra.
Medic Specialist Medicina Interna